Noutăți

  1. Cât costă votul românesc în Serbia?

    votul romanesc

    Dacă în ultimii 20 și mai bine de ani nu am înțeles că minoritarul în Serbia își definește locul său sub soarele realității dințoase în dependență de numărul voturilor câștigate la urne și nu datorită afunzimii fundului în care așa numiții lideri își caută originea neamului, am trăit în sfera basmelor

    Ultimele alegeri parlamentare în Serbia, în cazul partidelor cu prefix românesc și a celorlalți participanți la cursa electorală, au dovedit deoparte, inferioritate politică iar de altă parte dezorientare în spațiu și timp.
    Spre fericirea mea, întâmplarea a făcut ca prima dată după împlinirea majoratului să nu ies la urne. Oricum, sincer, nici nu știu pentru cine ași fi votat. Nu pentru că nu am opinia proprie, ci pentru că, în ciuda faptului, că unii și-au propus în cursa politică, să reprezinte românii și interesele lor, aceasta nu au dovedit-o nici în campania preelectorală și nici altcând pășind pe glorioasa cale a politicului. Dar cum au și putut s-o facă, mă întreb?
    În împrejurările în care nu a exist o listă politică românească unică (citește unită), fără adausuri și reziduuri, în situația în care aceștia s-au agățat de fusta partidelor de opoziție, care atunci când au putut să ofere mâna de sprijin intereselor românești, măcar în măsura în care minoritatea sârbă beneficiază de unele drepturi în statul vecin și prieten, n-au făcut, ce rost a mai avut flirtul românesc care ca rezultat a adus eșecul pentru următorii 4 ani, cel puțin.
    Și când, deja vorbim de rost, atunci mă mai întreb și care a fost rostul coaliției unicului partid românesc din Serbia de răsărit (și-n română și în sârbă), cu partidul bosniacilor. Cică, au făcut asta pentru ca partidul respectiv să obțină vizibilitate, dar în interesul neamului… Oare mă întreb de ce aceasta n-a putut să facă ca și partid românesc? Ori că președinta partidului s-a inspirat rău vizionând pe “Suleiman magnificul” ori că ceva cu mine nu-i în ordine să nu pot înțeleg rostul coaliției respective fără nici un efect pentru români. Ba, mă mai miram auzind că un mare român din partidul respectiv s-a pus pe lista unui partid al slovacilor. No comment, fraților!
    Și-apoi dacă le știm pe toate, ne mai întrebăm și care ar mai fi rostul partidului românesc dacă unul s-a dus spre Sulejman iar celălalt spre Zuska. Poate e vorba de o nouă strategie “și bosniacu și slovacu… dar pe noi ne luară d…”, ori că suferim de imbecilitate cronică și lucrurile pot trece neobservate pe lângă noi.
    Când suntem deja la imbecilitate, nu pot să nu-i amintesc pe cei ce s-au îmbrățișat la ultimele alegeri cu URS-ul (Regiunile Unite ale Serbiei). Nu mă bucur de eșecul nimănui, cel mai puțin al românilor, dar să te iei după URS-ul rătăcit e ca și când te-ai așeza de voie bună cu fundul pe arici. Condoleanțele mele, ce alta să mai spun! URS-ul a plecat în istoria bine meritată cu tot cu câțiva de-ai noștri. Duble condoleanțe, fraților… și sincere!
    Iată că textul se apropie de sfârșit și noi tot n-am dezbătut ideea titlului: Cât costă votul românesc în Serbia, pierzându-ne timpul cu lucruri periferice? Probabil nimic, sau chiar și mai puțin de atât. Mai ales în urma proximelor alegeri parlamentare. Dar, cum speranța ultima moare, poate la următoarele alegeri cele 3-4 partide și partii cu prefix românesc se vor unii într-o listă comună, pentru că sunt sigur că nici Sulja și nici Zuska nu simte mai bine decât noi problemele noastre, iar până atunci irosirea voturilor românești să rămână pată pe conștiințe marilor noștri strategi.

    Valentin Mic

    jurnalromanesc.ro

    Share Button
    Post Divider
  2. S-A STINS DIN VIAȚĂ ION ROTARIU-CORDÂN (1932 – 2014)

    ion rotariu cordanIon Rotariu Cordân a fost cu siguranță cea mai complexă personalitate muzicală românească din toate timpurile. Uica Ion, a lăsat o urmă adâncă în viața muzicală a românilor din această parte a Banatului și nu numai. Ion Rotariu Cordân – dirijor, muzicean, compozitor, artist, rămâne înscris cu litere de aur în istoria muzicală a românilor din Serbia. Avem datoria de a ne aminti de omul care prin activitatea lui a scris pagini de istorie seculară

    „Fanfara este spiritul de jale, dor și trăire sufletească! De la naștere, botez, cununie… și până la moarte, în satele noastre bănățene, răsună și va răsuna muzica fanfarelor, fiindcă ea înnobilează sufletele”, avea obiceiul să spună dirijorul și omul de cultură Ion Rotariu-Cordân. Au răsunat sunetele fanfarei a jale, atunci când ne-am despărțit de acest om „cât o legendă”, care a lăsat contribuții inestimabile la păstrarea culturii și identității noastre naționale. De mic copil, de la vârsta de 6 ani, s-a dedicat cântecului românesc, pentru ca la 11 ani să intre la cor și fanfară. A lucrat, cercetat și studiat zile și nopți întregi. A învățat să cânte la falut, la clarinet S și B, la fligorn. Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  3. Publicația „Glasul Cerbiciei” în catalogul Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni

    catalog AJRPRecent, Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AIRP) a realizat „Catalogul Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”, care este o apariție originală și este primul astfel de Catalog până în prezent care a văzut lumina tiparului. Asociația IRP s-a constituit în 2011 având sediul central la Montreal (Canada) și reunește jurnaliștii români din toate colțurile lumii.În Catalog sunt prezentate cele mai importante publicații ale românilor de pretutindeni, din Republica Moldova, Izrael, Statele Unite ale Americii, Canada, Ungaria, Italia, Noua Zelandă, Grecia, Ucraina, Australia, Belgia, Austria, Cehia, Germania, Olanda și Serbia.

    Din Serbia, singura publicație prezentată în Catalog este revista de cultură și istorie a românilor din Serbia „Glasul Cerbiciei”, editată și fondată de asociația „Românii Independenți din Serbia” (RIS). Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  4. Suntem români uniți, nu vlahi! E important ca neamul nostru să nu mai fie împărțit în două!

    romani uniti

    Societatea civică românească din Timoc și Voivodina critică Consiliul Național Român (CNMNRS)

    Inițiativa Românilor din Serbia este pregătită să atace alegerile pentru Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia (CNMNRS) la alegerile din acest an. Pentru prima oară în istorie, românii din Timoc refuză să candideze pentru Consiliul Vlahilor și se aliază cu românii din Voivodina.

    Întâlnirea românilor din Timoc cu cei din Voivodina, de la Donji Milanovac a pus bazele unei colaborări istorice, care va conduce la o mai bună reprezentare în forul care trebuie să apere interesele și identitatea românilor din Serbia. Totodată IRS și-a ales și noua conducere comună. „În sfârșit românii din Valea Timocului au început să realizeze că sunt și ei reprezentați de CNMNRS, nu numai românii din Banatul sârbesc”, a precizat consulul general al României la Zajecar – Iulian Nițu. Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  5. Române, află cine ești și fii mândru de țara ta și de poporul tău!

    peisaj romania

    Un articol excelent, și suntem convinși că și românii din Serbia, citindu-l, se bucură și sunt mândrii că fac parte din neamul românesc, demni de nație și obiceiurile strămoșești

    Am demonstrat, până acum, pluridisciplinar, ce nu suntem, anume că nu suntem un popor de adunătură, urmași de soldați și coloniști romani veniți de prin toate colțurile lumii antice.

    Cine a avut urechi să audă, ochi să vadă și curiozitate să cerceteze dincolo de manualele și carțile istoriei oficiale, lucrurile sunt clare. Paleogenetica, de pildă, a demonstrat fără drept de apel, în ceea ce privește etnicitatea noastră, că avem aici, exact pe acest pământ, rădăcini din vremuri imemoriale. Citește mai mult →

    Share Button