Noutăți

  1. Tentaţii gastronomice în poezia tradiţionalistă voivodineană

    Poezia din Voivodina s-a dezvoltat, începând cu anii `50 ai secolului trecut, mergând pe linia tradiţionalismului, cunoscând metamorfoze până în zilele de azi, acum considerându-se a fi parte dintr-o literatură postmodernă care depăşeşte graniţele literaturii româneşti minoritare, cu tendinţe de încadrare în circuitul balcanic sau mondial. De la primele poezii scrise în limba română pe teritoriul Voivodinei, se poate întâlni o anumită influenţă a folclorului, chiar şi în poezia primilor scriitori tradiţionalişti. Chiar dacă articolele vizând relaţiile dintre literatură şi gastronomie s-au înmulţit în ultimii ani, transformându-se în adevărată modă, despre gastronomia tradiţională şi (post)modernă în poezia din Voivodina nu s-a scris deloc. Poezia românească din Voivodina, înconjurată de literatura sârbă şi de literatura minorităţilor care convieţuiesc pe acest teritoriu, a primit o anumită influenţă străină – şi când este vorba de poezie, dar şi când este vorba de gastronomia transpusă livresc. Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  2. STRATEGIA CULTURALĂ – ”Prin cultură la identitate şi spiritualitate”

    La Vârşeţ a avut loc Adunarea anuală a „Ro­mânilor Independenţi din Serbia”, unde s-a adoptat Strategia Culturală de dezvoltare a românilor din Serbia (mediul asociativ românesc) „Prin cultură la identitate şi spiritualitate”.
    Cultura românilor din Serbia este unică, specifică şi reprezintă temelia identităţii, un întreg complex care include cunoaştere, convingeri, artă, morală, obiceiuri, tehnici dobândite de comunitate, care îi organizează viaţa şi aspiraţiile. Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  3. Românii la nord şi sud de Dunăre se unesc

    Asociaţia pentru Tradiţie şi Cultura Rumânilor „Dunărea” pilon important al promovării identităţii şi culturii româneşti în Serbia de Răsărit

     
    Asociaţia pentru Tradiţie şi Cultura Rumânilor „Dunărea”, s-a înfiinţat pe 13 iulie 2009 la Cladovo. În calitate de preşedinte a fost ales Tihan Matasarevici, cunoscut activist pentru drepturile românilor în Serbia de Răsărit, vicepreşedinţi-Buduljkić Zoran şi Savici Marko, iar secretar Predučić Dragica. Sediul central al asociaţiei este la Cladovo. Asociaţia pentru Tradiţie şi Cultura Rumânilor „Dunărea” este una din fondatoarea organizaţiei- federaţiei românilor din Serbia „ Iniţiativa Românilor din Serbia”( IRS), care are obiectiv unificarea mediului asociativ românesc din Serbia de Răsărit sub o umbrelă juridică constituţională în viitorul apropiat. Asociaţia „Dunărea” conform Platformei şi Planului de activitate are drept imperativ apropierea asociaţiilor şi partidelor române (vlahe) din sud-estul Serbiei şi găsirea unor soluţii viabile pentru realizarea actului de unire, respectiv constituirea unui Forum reprezentativ pentru toţi românii (valahi) din Serbia ”Împreună pentru drepturile minoritare.” Statutul şi Platforma de activitate cuprinde domeniul educativ, spiritual, cultural, drepturi identitare, manifestări de amploare, tradiţii şi obiceiuri, mass-media, adică afirmarea şi păstrarea identităţii şi spiritualităţii româneşti în Timoc. Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  4. O carte uitată despre un alibunărean

    „UN LUPTĂTOR BĂNĂŢAN: ŞTEFAN JIANU” (Caransebeş, 1935)

    Despre viaţa şi opera uneia dintre cele mai importante personalităţi din istoria românilor din Alibunar s-a mai scris în istoriografia noastră din Banatul sârbesc şi până în prezent. Acest mare intelectual al Alibunarului şi al Banatului nu este cu totul necunoscut celor care până în prezent au cercatat istoria acestei localităţi şi biografiile marilor personalităţi ale românilor din Banatul sârbesc. Mai puţin este cunoscut volumul publicat în anul 1935 în Editura Diecezană din Caransebeş intitulat „Un luptător bănăţan: Ştefan Jianu”, dedicat acestui fiu al Alibunarului plecat din tinereţe din satul natal şi trecut prematur în lumea umbrelor.
    Cine a fost Şrefan Jianu? Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  5. Regiunea Banat de-a lungul secolelor

    Prin Banat înţelegem unghiul de sud-est al bazinului Panonic, sau vorbim de spaţiul cuprins între ramurile Car­paţilor la Răsărit, râul Mureş la Nord, Tisa la Vest şi Dunărea la Sud.
    Cu toate că prin noţiunea Banat de obicei înţelegem doar câmpie, prin Banat înţelegem şi Carpaţii de Sud, respectiv Munţii Banatului, care încep cu Munții Vârşeţului. După autorul Skok, de­numirea de Banat derivă de la cuvăntul avar – ban, care s-a men­ţinut şi păstrat în această regiune multietnică în limbile care au con­veţuit pe acest te­ritoriu.
    Serbiei de azi, sau fostei Iugo­slavii îi aparţine o treime a Bana­tului, României două treimi, iar Ungariei doar o porţiune mică, ne­însemnată, adică spaţiul cuprins în­tre râurile Tisa şi Mureş. Regiunea Banat a fost populată încă în pe­rio­ada preistorică ceea ce ne dove­desc izvoarele istorice scrise, sau descoperirile în localităţile: Vârşeţ, Oreşaţ, Grebenaţ, Mesici, Vatin etc. Citește mai mult →

    Share Button