Asociațiile românești din Serbia

  1. ASOCIAȚIA CIVICĂ “RESPECT”

    respect

    Dezideratul asociației – promovarea și dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate și prietenie între poporul român și sârb

    Asociația civică “Respect” a luat ființă pe 12 noiembrie 2011, la inițiativa unui grup de entuziaști. La baza înființării organizației au fost dezideratele promovării și dezvoltării relațiilor de bună vecinătate și prietenie între poporul român și sârb, precum și diversitatea etnică, culturală și sociologică a celor două popoare.
    În calitate de președinte al Asociației civice “Respect” a fost ales Lavinel Muncian din Sân-Mihai. Asociația pledează pentru avansarea și exercitarea drepturilor fundamentale ale minorității, păstrarea tradiției, limbii, culturii și religiei ambelor popoare.
    În acest context, în vederea realizării țelurilor și obiectivelor propuse, se planifică publicarea documentelor privitor la colaborarea istorică între cele două state vecine și prietene, cunoașterea reciprocă prin diverse forme de activitate cu tineri și copii în vederea extinderii colaborării dintre cele două state, pledează pentru păstrarea valorilor istorice, culturale și spirituale a po­porului român și sârb, etc.
    O realizare marcabilă a Asociației civice “Respect” este punerea în scenă a unei piese de teatru, tradusă din limba sârbă în limba română de membrii asociației cu care s-a prezentat la I Festival de Tea­tru, organizat la Grădinari (Ro­mânia) și se planifică punerea în scenă a încă trei spectacole traduse în limba română din limba sârbă.

    Lavinel Muncean

    Lavinel Muncean

    Paralel, se planifică și pune­rea în scenă a pieselor de teatru românești în limba sâr­bă, cu scopul apropierii spectatorilor români de spectatorii sârbi, respectiv literatura contemporană română și literatura contemporană sârbă. La ora actuală se fac demersurile pentru deschiderea unui club menit membrilor asociației, care sunt în jur de 500, majoritatea din Serbia, dar și din România.
    Reprezentanții asociației participă la manifestări și întâlniri cu prilejul sărbă­torilor locale și evenimentelor tradiționale din așezările româ­nești din Serbia și se pla­nifică colaborarea cu localitățile sârbești din Româ­nia. Referitor la acest subiect, asociația fa­cilitează înfrățirea lo­calităților din Serbia și România și des­chiderea filialei asociației în România. În Planul și Programul de activitate este prevăzut organizarea excursiilor pentru tinerii din Ro­mâ­nia și Serbia, cunoaș­terea, dez­voltarea și promovarea valorilor perene ale culturii celor două popoare.

    Pe 23 mai a.c., Asociația “Respect” și Asociația de interes obștesc “Românii Independenți din Serbia” au semnat Protocol de colaborare.

    Share Button
    Post Divider
  2. CENTRUL EUROREGIONAL PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETĂȚII ÎN MEDIILE MULTIETNICE “IN MEDIAS RES” DIN PANCIOVA

    res3

    Centrul Euroregional pentru Dezvoltarea Societății în Mediile Multietnice “In Medias Res” din Panciova a fost înregistrat oficial în 2 octombrie 2006, fiind fondat în 12 martie 2006 ca asociație nonguvernamentală, apolitică și nonprofit

    Țeluri de bază ale acestei asociații sunt pro­movarea și sprijinirea multiculturalității și multi­etnicității, afirmarea dialogului intercultural în mediile locale, perceperea și acceptarea diversi­tăților, precum și soluționarea pe cale pașnică a pro­blemelor și conflictelor. Această formă de asociere a reieșit din necesitatea avansării colaborării între locuitorii de etnie română, precum și între apartenenții diferitor comunități etnice și confesii, a soluționării anumitor probleme în cadrul acestora, precum și abordarea în comun a problemelor sociale și generale de importanță majoră pentru dezvoltarea mediului în care trăiesc. Prin intermediul proiectelor pe care le realizează, Centrul a stabilit dialog și o colaborare bună cu numeroase orga­nizații, asociații și instituții ale comunităților etnice din regiune, cu unitățile autoguvernării locale și cu multe instituții competente pentru aplicarea legilor și prescripțiilor. În același timp, Centrul desfățoară o activitate bogată cu asociațiile civice, organizațiile și instituțiile din țările vecine. Citește mai mult →

    Share Button
    Post Divider
  3. S.L.A. “Tibiscus” – două decenii de activitate

    ÎN SLUJBA LIMBII ȘI CULTURII ROMÂNEȘTI

    Înființată în anul 1990, atunci când vânturile democrației s-au abătut și pe la noi, Societatea Literar-Artistica “Tibiscus” din Uzdin timp de 20 de ani, prin activitatea desfășurată a fost mereu în slujba păstrării și afirmării spiritualității și identității de neam a românilor.Tot ceea ce a rea­lizat în diverse domenii, precum: artă, cultură, literatură, istorie, informații, editură, organizarea de manifestări cultural-distractive a purtat pecetea iubirii neamului românesc și a unei bune conviețuirii în spațiul voivodinean

    S.L.A. “Tibiscus” s-a făcut cunoscută în lumea românească mai mult prin publicația de largă răspândire “Tibiscus” care este ajunsă în anul 22 al apariției. Sub sigla “Tibiscus” au mai apărut de sub tipar și alte publicații precum : “Unirea“ (editată de către Filiala C.R.I. Uzdin), “Dunele de nisip ale Deliblății” (pentru satul Deliblata), “Tezaur româneasc” (pentru ro­mânii din Panciova), “Cuvânt românesc torăcean” , “Bubenik“ (în limba slovacă pentru orașul Covacița), “Orao” (în limba sârbă pentru satul Orlovaț) dar au mai fost sprijinite și alte publicații de la noi precum: “Gazeta de Seleuș”, “Sărcia”, “Foaia bobocilor”. Tot societatea “Tibiscus” mai publică și periodicele ”Graiu bă­nățanului” și “Scărpinatu”, iar în trecut a publicat și “Buricu pământului” și “Semnal artistic”.
    De la înființare S.L.A. “Tibis­cus” a fost preocupată și de activitatea editorială. Până în prezent au fost de sub tipar scoase în jur de 130 de titluri de carte (poezie, monografii, almanahuri, publicistică, antologii, satiră și umor…). Dintre autori, la “Tibiscus” au tipărit: dr Gligor Popi, Ionel Stoiț, Gheorghe Lifa, Petru Onciu, dr Trăilă Spăriosu, Vukašin Radojčić, Costa Roșu, Florin Țăran, Vasa Barbu, Oana Ursulescu, Mărioara Sârbu, Valeriu Grosu, Dănuț Drăghici, Vasile Barbu, Pavel P. Filip… dar și scriitori din Romania, precum: Nicolae Nicoară Horia, pr. Oivian Bindiu, Florian Copcea, Gheorghe – Puiu Răducan, Aurel Turcuș, Al. Florin Țene, Arcadie Chirșbaum …
    În cadrul S.L.A. “Tibiscus” există următoarele compartimente: Biblioteca locală “Petru Mezin” (care este deschisă zilnic, în afară de duminică), Muzeul Memoriei Uzdinului, Ansamblul de datini românești “Gheorghe Lifa”, Grupul vocal bărbătesc “Uzdâni”, “Casa Românească” în cadrul cărei sunt și Galeria “Tornă, tornă fratre” și Muzeul literaturii dialectale bănățene “Ștefan Pătruț”, Cenaclul literar “Cea Ventilă”.
    Multe și numeroase manifes­tări au fost inițiate de către S.L.A. “Tibiscus” care, fără îndoială,  contribuie din plin la păstrarea și afirmarea identității naționale românești. Când e vorba de manifestări, s-au impus două: Festivalul international de poezie “Drumuri de spice”, care a ajuns la ediția a XVIII-a (în anii lăsați în urmă la acest festival au participat nume sonore a poeziei ro­mânești precum regretații poeți: Cezar Ivănescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Petre Stoica, dar și Leonida Lari, Mircea Di­nescu, Aurel Turcuș, Florian Copcea…) precum și Simpozionul international “Oameni de seamă ai Banatului”. Specificul acestui mare simpozion științific  este  că după fiecare  ediție, indiferent de loc (Uzdin, Șopotul Vechi, Timișoara, Jimbolia, Făget) au fost tipărite  actele simpozionului, așa că până în prezent avem tipărite 13 astfel de cărți cuprinzând personalități bănățene care după sine au lăsat urme în timp și spațiu.
    Alte manifestări care poartă amprenta societății “Tibiscus” și care se organizează sunt: Con­cur­sul de recitatori “Buna vestire”, întâlnirile scriitorilor în grai bănățean “Ioța Vinca” , “Mărțișor uzdinean”, “Unire în cuget și simțiri” , Festivalul berii “FEST (cu) BEREA” , Festivalul de literatură dialectală bănățeană “Todor Crețu Toșa – Petru Dimcea” , Datini și obiceiuri de iarnă la români “Fie în veci de veci lăudat”, Festivalul țuicii din Banat “Gala răchiei”, Colocviile literare “Punți de lumina”, Campionatul spuitorilor de bancuri”, “Al măi tare OU din lume” , “Gala sportului uzdinean”, Colocvii “Trebuiau să poarte un nume”, Ziua editurii…
    Anual în galeria “Tornă, tornă frate”  se organizează mai multe expoziții, iar important este faptul că se publica și cataloage.
    Datorita bogatei activități în domeniul culturii romanești S.L.A. “Tibiscus” a legat o seamă de prietenii mai ales în patria mamă România cu numeroase instituții și organizații culturale, printre ele amintim: Uniunea Fundația “Augusta” (Timișoara), redacția “Almajul” (Șopotul Vechi), Casa de cultură Bocșa, Radio Reșița, S.C.P. “Avram lancu” (Timișoara), S.C. “Patrimoniu” Timișoara, Editura “Lumina” (DTS), Biblioteca “Tata Oancea” (Bocșa), A.C.A. “Făgețeana” (Făget), Asociațiunea “ASTRA” (Sibiu, Despărțământul ASTRA “M. Kogălniceanu” (Iași), redacția “Vestea” (Mehadia)…
    Dintre prietenii societății “Tibiscus” îi amintim: Adriar Dinu Rachieru, Doru Dinu Glăvan, Augusta Anca, Nicolae Danciu Petniceanu, loan Ciama, Florian Copcea, dr Gheorghe Florescu, Solomia Drăguț, Aurel Turcuș, dr. Tiberiu Ciobanu, Gabriela Șerban, Oana Cenan-Glăvan, Matei Aurel Bancu, Ioan Gheorghe Oltean, Arcadie Chirșbaum, Vasile Gondoci, A. Moșu, Tiberiu Popovici, Florin Didilescu și mulți, mulți alții.

    Vasile Barbu

    Share Button
    Post Divider
  4. ARIADNAE FILUM – Asociația pentru cultură a românilor/vlahilor din Serbia”

    În slujba emancipării culturale și sociale a românilor din Nord Estul Serbiei
    În toamna  anului 2001, în orașul Zaječar a luat ființă Aso­ciația ”Ariadnae Filum”, organizație nongu­vernamentală care își propunea să apere drepturile minorității române din nord-estul Serbiei și prin acțiuni concrete să contribuie la emancipa­rea culturală și socială a românilor, locuitori ai acestor meleaguri și cetățeni loiali ai Serbiei.

    Zavișa Jurj, președintele Asociației ”Ariadnae Filum”

    Conform statutului asociatiei, scopurile “Aria­dnae Filum” sunt, printre altele, organizarea, sin­gu­ră sau în colaborare cu alte or­ganizații, a unor reuniuni știin­țifice, expoziții, concerte, prele­ge­ri, seminarii, campanii de pro­mo­vare, cursurii, cluburi de dezba­teri, proiecții și alte evenimente conexe, con­ceperea și tipărirea unor pu­blicații, reviste, culegeri și cărți pe teme legate de cultura și identitatea românilor din Serbia.
    Încă de la înființare, asociația a derulat proiecte care au vizat res­pectarea drepturilor românilor din Nord Estul Serbiei și promo­varea acestora. La sfârșitul anului 2002 a fost deschis biroul (cance­la­ria) din Bor, unde ”Ariadna Fi­lum” își are și astăzi sediul central.
    Petru mulți oameni ca­re, trăind într-o lume civilizată și bucurându-se în mod deplin de toate dreturile ce li se cuvin, ace­st fapt poate că pare foarte obișnuit și ușor de realizat. Însă pentru românii din zona Ti­mo­cului nu este deloc un fapt comun, banal, de zi cu zi, ci dinpotrivă, un vis împlinit după o așteptare de se­cole. Pentru pri­ma dată în istoria lor, limba ro­mână este folosită în denumirea unei instituții publice: ”Ariad­nae Filum” Asociația pe­n­tru Cultura vlahilor-ro­mâ­nilor din nord-estul Serbiei, filiala Bor.
    În anul 2003 finanțarea acestui birou o preia Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, care a continuat finanțearea activi­tăților organizației și în următorii ani. În 2004 sunt fi­nanțate cancelariile filialelor des­chise  în Mai­dan­pec, Negotin și Petrovaț. În aprilie 2005 a fost des­chisă cancelaria în Cučevo.
    Prin intermediul activităților editoriale organizația a editat în două limbi lucrările „Chestiunea timoceană“ și „Printre românii noștri“, precum și prima carte scrisă în limba română de la Sud de Dunăre: „Noi și vorba noa­stră“, „Isânovățu în spațiu și timp“, „Obiecte sacrale ale  voe­vo­zilor ungrovlahi în zona timo­cu­lui“, ca și colecția de poezii „Pri­mă­vara perdută“. Nu în ultimul rând, ca activitate editorială și știin­țifică, organizația a participat la rea­­lizarea Atlasului Lingvistic, atlas al vorbirii noastre regionale, în colaborare cu  Forumul pentru Cultura Rumânilor.
    În 2007, cu sprijinul Institutului Cultural Român din București, aso­ciația a organizat cursuri de limbă română în orașele Bor și Negotin. Ariadnae Filum a fost co­inițiator la în­ființarea Federației ro­mânilor din Serbia și a Con­sili­ului Național al Minorități Na­țio­nale Rumâne.
    În 2009 cu ajutorul Depar­ta­mentului pentru Românii de Pre­tutindeni a realizat proiectul „Me­se rotunde privind păstrarea identității naționale a românilor din Serbia”. În anul 2010 sunt realizate două proiecte: Înțe­legerea pentru viitor – informarea comunității rumâne din Serbia cu privire la drepturile minorităților, a principiilor democratice și  posibi­litatea lor de realizare” și “Con­gresul românilor din Serbia” din 06 noiembrie 2010, la Donji Milanovac.

    Trei președinți: Stevan Mihailov, președintele ”Comunității Românilor din Serbia”, Predrag Balașevici - PDRS și Zavișa Jurj - Ariadnae Filum

    Cu sprijinul Institutului Cultural Român, în anul 2009 asociația a realizat concertul lui Tudor Gheor­ghe în Bor, iar în anul 2010 sunt organizate doua concerte susți­nute de Maria Ciobanu la Petrovaț și Grupul „Teleormanul” în Bor.
    Anul 2011 aduce, pe lângă alte acțiunii ale ”Ariadnae Filum” și organizarea mesei rotunde  „Păs­trarea identității  naționale a ro­mânilor din Serbia” organizată în februarie la Zlot, urmată de ”Sea­ra românească”, adiacent fiind or­ganizată și expoziția „Baciia la zlociani-Zlotske bačije”.
    Împreună cu Parohia ortodoxă română din Mălainița și Re­me­siana, ”Ariadnae Filum” organi­zează “Festivalul de Paști  a culturii  românești – Mălainița 2011”.
    Le dorim pe viitor și mai multe acțiunii privind emanciparea ro­mânilor din Serbia de Răsărit.

    Share Button
    Post Divider
  5. Agenția de presă electronică TIMOC PRESS

    Prima agenție de știri de la Sud de Dunăre care promovează limba și obiceiurile românilor/valahilor

    Dušan Prvulović

    Agenția de presă electronică TIMOC PRESS, în mare, singură produce programul său de pe teren sau din propriul studio unde montează și plasează prin domeniul internetului știri pe linia electronică directă (on line) a agenției de presă, muzică, documentare, material audio și video de propagandă.
    Agenția publică știri din re­giune unde trăiesc români (istroromâni, aromâni sau țințari, vlahi, meglenovlahi, moldoveni etc….)
    Din alte rubrici amintim: Interviu și Reportaj.
    Producția audio deține programe de muzică populară din  întreaga regiune unde trăiesc români (istroromâni, aromâni sau țințari, vlahi, meglenovlahi, mol­do­veni etc…)
    Video producția culege și păs­trează materialele filmate și mon­tate, dar și a materialelor primite de la alte producții, televiziuni sau cameramani indivi­du­ali.
    Agenția de presă electronică TIMOC PRESS este înființată în anul 2005 și pe lângă redacția în limba sârbă are și redacție în limba română a cărui scop este păstrarea și îmbunătățirea limbii, tradiției și obiceiurilor româ­nilor/valahilor în această parte a Serbiei.
    Agenția TIMOC PRESS este prezentă pe internet în limba română, sârbă și engleză. În curând se va activa pe siteul agenției radio și TV program. Co­laboratorii permanenți sunt: Sa­nijela Dinić, Miralem Mandžukić, Christian Rutsanu Wagner și Dușan Pârvulovici, însă, după necesități, aunt angajați și alți corespondenți.
    Până în prezent, Agenția de presă electronică TIMOC PRESS este susținută de: Depertamentul pentru Românii de Pretutindeni, Fundația Naționala pentru Ro­mânii de Pretutindeni, Consiliul Na­țional al minorității naționale române, Comitetul pentru Drep­turile Omului Nigotin, Dușan Pâr­vulovici.
    Amintim realizarea unor pro­iec­te și susținătorii care au contribuit financiar și moral la rea­lizarea lor:
    Proiectul în 2005 ”TIMOC PRESS prima agenție de știri de la Sud de Dunăre” este susținut de Ministerul Afacerilor Externe al Ro­mâniei prin intermediul Depar­ta­mentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.
    Proiectul în 2006 “DESCHI­DEREA UNUI PROGRAM EXPERIMENTAL RADIO-TV ÎN LIMBA ROMÂNĂ LA NIGOTIN – SERBIA” se realizează la Radio Tele­vizi­unea ”Independent” din Nigotin și este susținut de Fundația Na­ționala pentru Românii de Pretu­tindeni.
    Proiectul în 2009 “DESCHI­DEREA UNUI PROGRAM RADIO-TV ÎN LIMBA ROMÂNĂ LA NIGO­TIN – SERBIA” se realizează la Radio Televiziunea ”Kraina” din Nigotin este susținut de Ministerul Afacerilor Externe al Ro­mâniei prin intermediul Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.
    Proiectul în 2009 ”TIMOC PRESS prima agenție de știri de la Sud de Dunăre” este susținut de Ministerul Afacerilor Externe al Ro­mâniei prin intermediul Depar­tamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.
    Proiectul în 2011 “Agenția de știri TIMOC PRESS ÎN LIMBA ROMÂNĂ LA NIGOTIN – SERBIA” este susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

    Share Button